Cu siguranță ai auzit vorbindu-se despre anxietate, poate cineva pe care îl cunoști se confruntă cu ea sau poate chiar tu treci prin momente mai dificile. De multe ori, privim acest simptom cu teamă, pentru că manifestările sale nu sunt deloc plăcute, afectând activitatea noastră de zi cu zi. Totuși, cu cât vom înțelege mai bine ce înseamnă anxietate, cu atât vom putea face față mai bine sentimentelor care ne încearcă.
Ce este anxietatea și ce alte aspecte esențiale mai trebuie să cunoaștem?
Anxietate are o definiție generală: este o stare psihologică de neliniște și îngrijorare excesivă, care poate fi însoțită de simptome fizice precum palpitații și transpirație. Anxietatea ocazională este normală și face parte din viață, însă devine patologică atunci când interferează semnificativ cu viața de zi cu zi.
De asemenea, este important să înțelegem ce înseamnă anxios, pentru că există o diferență majoră între „a avea emoții” și „a avea anxietate”. Anxios înseamnă a fi într-o stare de neliniște, îngrijorare sau teamă excesivă, adesea fără un motiv clar sau specific.
Ce provoacă anxietatea?
Tulburările de anxietate rezultă dintr-o interacțiune complexă a factorilor sociali, psihologici și biologici. Oricine poate dezvolta o tulburare de anxietate, dar persoanele care au trăit abuzuri, pierderi severe sau alte experiențe adverse sunt mai susceptibile la aceasta. Totuși, există multe persoane care declară că nu au trecut prin evenimente traumatice și se întreabă de ce apare anxietatea în cazul lor.
În multe cazuri, anxietatea este un simptom al experiențelor pe care le trăim. Ea poate apărea când există decizii foarte importante de luat care ne pot schimba viața. Pierderile semnificative și stresul cronic o pot declanșa, stresul legat de muncă, problemele financiare sau relaționale, evenimentele din copilărie pe care le-am uitat și nu numai. De cele mai multe ori, este rezultatul interacțiunii dintre acești factori, mai degrabă decât un singur motiv clar.
Anxietate, simptome fizice și psihice: care sunt ele?
În primul rând, trebuie să înțelegem faptul că anxietatea este un simptom în sine. De cele mai multe ori, ea ne anunță că ceva nu este în regulă în viața noastră, în special pe partea emoțională. Aceasta se manifestă prin diferite semne.
Anxietatea – simptome fizice
- Palpitații (bătăi rapide sau neregulate ale inimii);
- Transpirație excesivă chiar și în condiții de răcoare;
- Tremurături involuntare ale mâinilor sau corpului;
- Tensiune musculară;
- Senzație de sufocare sau respirație rapidă și superficială;
- Tulburări gastrointestinale;
- Amețeli:
- Oboseală.
Simptome de anxietate psihice
- Îngrijorare excesivă;
- Iritabilitate;
- Dificultăți de concentrare;
- Frică intensă sau presimțiri negative, chiar și fără un motiv evident;
- Dificultăți în a adormi sau a menține somnul;
- Sentiment de detașare sau de irealitate.
Simptomele anxietății nu sunt niciodată ușor de suportat sau de calmat. Anxietatea are la bază frica de moarte, însă majoritatea dintre noi nu o percepem așa, pentru că ea vine sub forma lucrurilor care ne pun în dificultate în viața de zi cu zi. Conform cercetătorilor, avem în viață un număr destul de mic de atacuri de panică, celelalte manifestări pe care le resimțim fiind o anticipare a acestora.
Anxietatea în sarcină - cum ai grijă de tine
Anxietatea în timpul sarcinii este o problemă comună, dar există mai multe strategii eficiente pentru a o gestiona și pentru a avea grijă de tine și de bebelușul tău. În primul rând, menținerea unui stil de viață sănătos este esențială. Asigură-te că ai o dietă echilibrată și bogată în nutrienți esențiali și evită cofeina și zahărul în exces, care pot agrava anxietatea. Activitatea fizică moderată, cum ar fi plimbările sau yoga prenatală, poate reduce nivelul de stres și anxietate. De asemenea, odihna adecvată este crucială. Creează un ritual de culcare relaxant și dormi într-un mediu confortabil.
În al doilea rând, pentru a-ți îngriji sănătatea mentală și emoțională, practică tehnici de relaxare precum meditația, respirația profundă și tehnicile de relaxare musculară progresivă. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi de mare ajutor în gestionarea anxietății. Suportul social este, de asemenea, important. Discută cu prietenii, familia sau alte mame despre experiențele și grijile tale și participă la grupuri de suport pentru viitoarele mămici.
De asemenea, consultațiile regulate cu medicul tău sunt esențiale pentru a monitoriza sănătatea ta și a bebelușului, pentru că acest lucru te va liniști și pe tine. Informează medicul despre anxietatea ta, deoarece el poate recomanda metode specifice sau medicamente sigure pentru a gestiona simptomele. Participarea la cursuri de educație prenatală te poate ajuta să te pregătești pentru naștere și îngrijirea bebelușului, reducând astfel anxietatea legată de necunoscut.
În gestionarea anxietății zilnice, este important să îți organizezi timpul pentru a evita supraîncărcarea și pentru a avea timp de relaxare. Identifică și minimizează factorii de stres din viața ta pe cât posibil. O abordare cuprinzătoare, care să includă atât îngrijirea fizică, cât și pe cea mentală și emoțională, alături de consultarea unui profesionist și implicarea într-o rețea de suport, este esențială pentru a trece prin această perioadă cu încredere și liniște.
Tipuri de anxietate și caracteristicile lor
Există mai multe tipuri de anxietate, fiecare având caracteristicile sale. În continuare, se vor menționa câteva dintre cele mai comune.
Tulburarea de anxietate generalizată
Tulburarea de anxietate generalizată se manifestă printr-o îngrijorare excesivă și continuă legată de multiple aspecte ale vieții, inclusiv muncă, sănătate sau relații, care este dificil de controlat. Persoanele afectate de această tulburare pot prezenta simptome fizice precum tensiune musculară, oboseală, dificultăți de concentrare și probleme cu somnul.
Tulburarea de panică
Tulburarea de panică se manifestă prin atacuri de panică recurente, care sunt episoade bruște de frică intensă sau disconfort, adesea însoțite de simptome fizice severe, cum ar fi palpitații, dureri în piept, senzație de sufocare și amețeli. Aceste atacuri pot apărea fără un motiv evident și sunt adesea însoțite de teama de a avea atacuri de panică în public sau în locuri unde evadarea este dificilă.
Fobiile specifice
Fobiile specifice sunt frici iraționale, cu o intensitatea mare, de anumite situații specifice, cum ar fi înălțimile, arahnidele sau zborul. Aceste temeri pot provoca evitarea activităților care implică obiectul fobiei și pot duce la limitarea semnificativă a vieții cotidiene. Frica resimțită este disproporționată față de realitatea pericolului reprezentat.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD)
Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată prin gânduri obsesive neplăcute și persistente care provoacă anxietate, iar pentru a le reduce, persoanele efectuează comportamente compulsive repetate. Aceste comportamente pot include spălarea excesivă a mâinilor, verificări repetate sau aranjarea obiectelor într-o anumită ordine și sunt realizate pentru a diminua anxietatea cauzată de obsesiile respective.
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) apare după expunerea la un eveniment care a avut impact mare negativ asupra noastră și se manifestă prin retrăirea traumei prin amintiri sau coșmaruri, evitarea situațiilor care amintesc de trauma respectivă și o stare constantă de iritabilitate sau hiper vigilență. Persoanele cu PTSD pot experimenta dificultăți în a se adapta și a funcționa normal în viața de zi cu zi din cauza impactului emoțional al traumei.
Anxietatea de separare
Anxietatea de separare se manifestă prin frică excesivă sau anxietate atunci când persoana este separată de o figură de atașament importantă, precum părinții sau partenerul. Este frecventă la copii, însă sunt mulți adulți care o experimentează. Persoanele cu anxietate de separare pot experimenta simptome precum temeri intense de a fi părăsite, dificultăți de a sta singure și preocupări constante legate de siguranța celor dragi.
Anxietatea socială
Anxietatea socială se caracterizează prin frica intensă și persistentă de a fi judecat negativ sau de a fi umilit în situații sociale. Persoanele cu anxietate socială pot evita evenimente sociale sau interacțiuni pentru a evita sentimentul de rușine sau disconfort. Simptomele pot include transpirație excesivă, tremur și dificultăți de vorbire în public.
Anxietatea de performanță
Anxietatea de performanță se manifestă prin frica intensă de a nu reuși sau de a fi evaluat negativ în activități care implică performanță, cum ar fi examene, prezentări sau competiții. Persoanele cu anxietate de performanță pot experimenta simptome precum îngrijorare excesivă înainte de un eveniment, dificultăți în a se concentra și simptome fizice de stres, cum ar fi palpitații și tremur.
Anxietatea la copii - informații utile pentru părinți
Anxietatea are aceeași definiție în cazul copiilor. Este important ca părinții să recunoască semnele de anxietate și să înțeleagă cum să gestioneze această problemă pentru a sprijini sănătatea emoțională a copiilor lor.
În primul rând, părinții trebuie să înțeleagă cum se manifestă anxietatea la copii, care poate include temeri intense, evitarea anumitor situații, plânsul nejustificat și dificultăți în a adormi sau în a merge la școală. Identificarea acestor semne timpurii poate ajuta la intervenția promptă și la prevenirea agravării anxietății. Există multe tipuri de anxietate la copii, însă cele mai comune sunt anxietatea de separare și cea socială.
Este esențial ca părinții să creeze un mediu sigur pentru copii. Oferirea unui climat emoțional stabil, cu o comunicare deschisă și încurajatoare, îi poate pe cei mici să se simtă în siguranță și să își exprime temerile. De asemenea, ascultarea activă și validarea sentimentelor copilului sunt importante pentru a-i arăta că anxietatea lor este înțeleasă și că nu sunt singuri în fața problemelor lor.
Pentru a elimina cauzele anxietatii părinții ar trebui să adopte tehnici de gestionare care pot include stabilirea unor rutine clare, încurajarea activităților relaxante. În plus, implicarea copiilor în activități fizice regulate poate reduce simptomele anxietății și poate îmbunătăți starea de bine generală. Activitățile recreative, cum ar fi jocurile și sportul, pot ajuta la eliberarea stresului și la îmbunătățirea stimei de sine.
În cazurile în care anxietatea are manifestări severe care interferează cu viața de zi cu zi a copilului, este recomandat să se solicite ajutor profesional. O evaluare psihologică pentru copii poate oferi strategii eficiente și intervenții adaptate nevoilor specifice ale copilului. De asemenea, psihoterapia pentru copii este o abordare excelentă pentru tratamentul anxietății la copii și îi poate învăța tehnici de gestionare a temerilor și de dezvoltare a abilităților de coping.
Simptome de anxietate - cum le combatem?
Dacă te confrunți cu această problemă, cu siguranță te-ai întrebat dacă anxietatea se vindecă. Ei bine, răspunsul este da.
Este foarte important să contactezi un specialist pentru o evaluare psihologică pentru adulți. Acesta este primul pas. De aici, terapeutul va putea stabili exact parcursul de care ai nevoie pentru a ajunge să duci o viață normală. Îți va explica ce e anxietatea, cauzele ei, vei înțelege ce o declanșează în cazul tău și nu numai.
Simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi palpitațiile, transpirația excesivă, tensiunea musculară și dificultățile de respirație, pot fi gestionate prin diverse tehnici. Practicarea exercițiilor de relaxare, cum ar fi respirația profundă și relaxarea musculară progresivă, poate reduce reacțiile fizice ale anxietății. Activitatea fizică, precum plimbările sau yoga, ajută la eliberarea tensiunii și îmbunătățește starea generală de bine.
Desigur, psihoterapia individuală ajută la identificarea și schimbarea modului de a gândi și a comportamentelor negative care contribuie la anxietate. Aceasta oferă strategii de coping și ajută la explorarea cauzelor profunde ale anxietății.
De asemenea, terapie VR utilizează medii simulante pentru a expune treptat pacienții la situațiile care le provoacă frică, facilitând desensibilizarea și dezvoltarea unor reacții mai eficiente pentru sine. Este excelentă chiar și în tratamentul fobiilor și anxietății sociale.
Așadar, acum ai o definiție clară a anxietății, înțelegi ce este, cum se manifestă și ce poți face pentru a duce o viață cât mai normală. Primul pas constă în a cere ajutor. Restul va veni de la sine!
Referințe:
https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/j.biopsych.2011.12.027,
https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/j.nurpra.2020.08.021
https://www.medicalnewstoday.com/articles/323454#symptoms
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/anxiety-disorders
